INTERVIU / Prof. dr. Cornel Iancu: „Când apar durerile într-un cancer, șansele de vindecare sunt nule”

0
97

Cancerul reprezintă, potrivit statisticilor, una dintre principalele cauze ale deceselor la nivel global. Boala canceroasă a cunoscut o extindere enormă în ultimii ani, iar cifrele alarmante îi determină pe specialiști să considere cancerul boala secolelor următoare.

Cancerele tubului digestiv reprezintă una dintre cele mai frecvente neoplazii. Despre acestea, ne vorbește în cele ce urmează, profesorul doctor, Cornel Iancu, șeful Clinicii de Chirurgie III.

prof. dr. Cornel Iancu
prof. dr. Cornel Iancu

Ramona Sion: Încep prin a vă întreba, care este cauza apariției unei tumori?

Profesor doctor Cornel Iancu: Nu există o explicație clară a apariției tumorilor. Nu se știe clar, care este etiologia lor. În schimb, se știe că acestea sunt de două feluri: tumorile maligne și tumorile benigne. Cele benigne sunt cele care, în mod normal, nu provoacă complicații grave, iar cele maligne sunt așa numitele cancere. La ora actuală, cancerul are o etiologie necunoscută. Sigur, există o serie de teorii privind factorii favorizanți, dar această problemă nu este rezolvată încă.

Incidența cancerului digestiv a crescut

R.S. : Cancerele tubului digestiv reprezintă una dintre cele mai frecvente neoplazii. În ultimii ani a crescut sau a scăzut incidență cancerului digestiv?

Prof. dr. C.I. : Incidența cancerului digestiv a crescut. Este destul de greu să spunem cât a crescut, pentru că ea este datorată într-o mare parte și creșterii mediei de viață. Cele mai multe cazuri de cancer se înregistrează la persoanele de peste 50 de ani.

R.S. : Unde se pot localiza cancerele tubului digestiv?

Prof. dr. C.I. : Tubul digestiv are o mucoasă. Majoritatea tumorilor canceroase digestive au punctul de plecare la nivelul mucoasei. Tubul digestiv începe de la gură, până la nivelul anusului. Tumorile se pot localiza pe orice parte a tubului digestiv (cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros, anus), dar și în organele anexe – ficat, pancreas, căi biliare.

R.S. : Citisem că cele mai frecvente tumori digestive se înregistrează la colon.

Prof. dr. C.I. : Da, ca și incidență la ora actuală, dintre tumorile digestive, colorectalele sunt pe primul loc. În ultima perioadă, în multe țări din lume, au ajuns pe locul 2-3, din totalul tumorilor și cam pe locul 4 sau 5 ca și cauză de deces. Dacă raportăm incidența la mortalitate ne dăm seama că șansa de supraviețuire a oamenilor care au astfel de tumori este mai mare decât a oamenilor care au tumori în alte locuri.

cancer 3 (Medium)

Simptomele apar destul de târziu, în stadii înaintate ale bolii

R.S. : Care sunt primele semne când vorbim de o tumoră colorectală?

Prof. dr. C.I. : Depinde de localizare acesteia. Cele care sunt localizate în partea stângă dau mai frecvent tulburări de tranzit intestinal. Cele care sunt situate în partea dreaptă, prezintă tulburările de tranzit, alternanță între constipați și scaune diareice, hemoragie. Hemoragia este un simptom foarte frecvent. Necazul este că, la majoritatea bolnavilor, aceste semne apar destul de tardiv, în faze avansate ale bolii. Cu cât stadiul este mai avansat, cu atât rata de supraviețuire la distanțe mari este mai mică.

R.S. : Câte stadii există?

Prof. dr. C.I. : Patru stadii sunt, în general. Există și un stadiu în situ, când tumora este localizată strict la nivelul mucoasei, după care vin cele patru stadii. În general prognosticul este favorabil, inclusiv la stadiul 2. La stadiul 3 și 4, în general, prognosticul este destul de slab.

R.S. : Se dezvoltă repede tumorile canceroase?

Prof. dr. C.I. : În majoritatea situațiilor, referindu-ne desigur la tubul digestiv sau la organele anexe tubului digestiv, durează cam 2-3 ani de zile de la stadiul de incipient până la stadiul de metastază.
„Frica de durere a oamenilor este foarte mare, dar este nejustificată la ora actuală”, prof. doc. Cornel Iancu

R.S. : Care sunt primii pași pe care trebuie să-i urmăm ca să scăpăm de această boală…dacă se mai poate?

Prof. dr. C.I. : Sigur, se poate. Problema este că omul află târziu că este bolnav, pentru că nu dă importanță semnelor minore. La unii bolnavi, aceste semne, cum sunt tulburările de tranzit, sângerările în scaun, balonările, grețurile, vărsăturile, apar și în alte conjuncturi și atunci ei nu le oferă importanță. Majoritatea spun că nu vin la spital, pentru că nu au dureri până în acel moment. În situația în care au apărut durerile într-un cancer, șansele de vindecare sunt nule, iar rata de supraviețuire este foarte scurtă din momentul începerii tratamentului. Sunt oameni care cred că investigațiile sunt dureroase și nu vin la spital. Frica de durere a oamenilor este foarte mare, dar este nejustificată la ora actuală.

În ceea ce privește tratamentul unei tumori digestive vorbim de intervenția chirurgicală și de radio-chimioterapie. Omul trebuie să mai știe că radio-chimioterapia nu are efect întotdeauna. Unele forme de cancer nu reacționează bine la acest tratament.Tratamentul curativ este, de cele mai multe ori, chirurgical, făcându-se rezecția tumorii, sigur respectând anumite limite oncologice.

R.S. : Ați pomenit de radio-chimioterapie. Când o facem, înainte sau după operație?

Prof. dr. C.I. : Chimioterapia poate fi neoadjuvantă sau adjuvantă, adică o faci înainte sau după operație. Acum, la tumorile în stadiile 1 și 2 se cam merge direct la operație, aproape indiferent de unde sunt localizate Sigur nu este o regulă. În stadiile 3 și 4 este foarte bine ca înainte de operație, să se facă chimioterapie și în unele cazuri și radioterapie. La tumorile colorectale, nici nu se mai concepe, în stadiul 3 și 4, să nu se facă radio-chimioterapie preoperatorie.

Chimioterapia, te ajută să supraviețuiești, dar este greu tolerată de multe persoane

R.S. : În timpul chimioterapiei este posibil ca tumora să mai crească?

Prof. dr. C.I. : Oamenii trebuie să știe că, uneori, chimioterapia nu prea rezvolă problema. Sunt tumori care reacționează bine la radio-chimioterapie și tumori care nu reacționează la aceste tratamente. Răspund foarte bine la radio-chimioterapie cele din partea de sus, de la esofag și cele din partea de jos, de la nivelul rectului. Cancerul organelor anexe, ficatul și pancreasul, de exemplu, răspund mai greu la radio-chimioterapie. La un cancer pancreatic descoperit târziu, după 8-10 luni de la diagnostic bolnavii se duc. Chimioterapia îi mai dă omului respectiv 4-6 luni de viață. Dar chimioterapia, are efecte secundare și este greu tolerată. Și atunci acele luni de viață le mai poți numi viață?

R.S. : Să presupunem că facem radio-chimioterapie, suportăm și intervenția chirurgicală. Există șansa ca această tumoră să mai recidiveze?

Prof. dr. C.I. : Da, sigur. Sunt șanse destul de mari, dar și aici depinde de organul afectat. De exemplu, doar 4% dintre dintre bolnavii care au cancer de pancreas, sunt în viață în următorii 5 ani de zile, deci un procent foarte mic. La stomac sau la colon, în funcție de stadiu, de la 40% până la 80% dintre bolnavi ajung să supravieţuiască în următorii 5 ani de zile.

cancer 4 (Medium)
Factorul genetic este unul dintre factorii favorizanți. Cum rămâne cu alimentația?

R.S. : Putem spune că aceste tumori sunt și genetice?

Prof. dr. C.I. : Clar, sunt unele dintre ele, pentru că s-a demonstrat. De exemplu, la colon până la 10% sunt ereditare, la fel ca și la stomac. Dar este o proporție mică. Exact așa cum sunt unele care apar în urma unei modificări genetice sau unele care apar mai mult la persoane care trăiesc sau lucrează într-un anumit mediu.

R.S. : Ce investigații trebuie să ne facem anual? Adică mergem la medicul de familie și ce îi spunem?

Prof. dr. C.I. : Aici este o problemă. Eu nu sunt de acord cu investigațiile acestea făcute la modul general. Analizele de laborator nu sunt semnificative. Lumea trebuie să înțeleagă că aceste tumori nu se pot depista așa, ci mergând la modul țintit.

Examinările încep de la ecografia standard, până la nivelul endoscopiei inferioară sau superioare. Se pot face examinările radiologice de performanță de la ora actuală, precum CT-ul (computer tomograf) sau RMN-ul (Rezonanța Magnetică Nucleară ). Medicul trebuie să aibă educația medicală necesară ca să poată discerne într-o parte sau alta. De asemenea, poate cel mai important este ca omul de rând să înțeleagă că dacă are o problemă trebuie să se adreseze specialiștilor.

R.S. :Pe lângă investigații, mai avem și obiceiul alimentar. Reprezintă cancerele tubului digestiv fi boala alimentației?

Prof. dr. C.I. : Sigur! În mod clar cancerele sunt legate de alimentație și de mediul în care oamenii trăiesc. Sunt o serie de substanțe, cum ar fi conservații și chiar afumăturile care favorizează apariția acestor tumori. Totuși, cred că importanța lor nu este atât de mare pe cât li se dă. Rămân la părerea că o alimentație rațională care să cuprindă de toate, este ok. Când eram student prin anul 5 sau 6, eram foarte preocupat de treaba asta cu alimentația. Confruntând trei tratate, am ajuns la concluzia că nu pot să mănânc aproape nimic.

R.S. : Tocmai voiam să vă întreb, cum să avem un echilibru alimentar?

Prof. dr. C.I. : Trebuie să fim preocupați de asta, dar să nu exagerăm. Să nu facem excese. Orice este ok în viață, dacă nu este implicat excesul.

Prof. dr. Cornel Iancu este șeful Clinicii de Chirurgie III, parte a Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca. Chirurgia hepato-bilio-pancreatică și chirurgia oncologică digestivă sunt domeniile de interes ale medicului.
Din 2013 este și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, loc, în care în anul 1980 își termina studiile.

Ramona Sion

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here